Cum i-au plătit şi votat vrâncenii pe turnători şi securişti - Gherila de Vrancea

Cum i-au plătit şi votat vrâncenii pe turnători şi securişti

0

După Revoluţia din 1989, şi în Vrancea, foştii turnători sau securiştii cu carte de muncă au căutat să se „reprofileze”, eventual să şteargă urmele relaţiei cu fosta Poliţie Politică a lui Ceauşescu. Surprinzător sau nu, nici unul dintre foştii colaboratori sau angajaţi ai Securităţii nu a avut de suferit de pe urma “activităţii” de turnător sau angajat, ba chiar s-au poziţionat bine înfipţi într-un sistem care i-a protejat şi de pe urma cărora a avut “de câştigat”. În cele ce urmează vă vom prezenta câteva nume de foşti turnători sau angajaţi ai Securităţii care au reuşit în viaţă şi după 1989.

Oprişan alias “Renato” sau „Alin”turna pentru pulovere

Poate cel mai “celebru” personaj al Vrancei de după 1989 este actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan. Potrivit CNSAS (Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii), Oprişan a fost racolat şi activ sub numele „Renato” în liceu, după care a primit numele conspirativ „Alin”. Totuşi, conform dosarului de reţea în care funcţiona, actualul şef al Consiliului Judeţean Vrancea nu a furnizat ofiţerului de legătură nici o informaţie „care să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”. Ofiţerul său de legătură, însă, Doru Lungu, fost căpitan de Securitate care răspundea de fabrica Confecţia, a declarat în nenumărate rânduri că atât Oprişan cât şi mama sa, Lucia Gherarde, paznic la intrarea în fabrică, au dat note informative. “Pe Oprişan îl recompensam când venea cu informaţii utile, un pulover, portocale etc.”, a declarat Doru Lungu pentru Gherila de Vrancea.

Dosarul lui Oprişan – “pierdut” de miliţieni

Trecutul şefului CJ Vrancea este unul tumultos, mai ales cel de dinainte de 1989. Nenumărate declaraţii ale unor foşti amici ne dezvăluie un Oprişan care fura portofele în Gara Focşani, motociclete Mobra şi ce se mai găsea de valorificat. Prezent frecvent în beciurile Miliţiei, Oprişan s-a preocupat de propriile dosare – cel de infractor şi cel de turnător, astfel că, odată ajuns la cârma judeţului, dosarul infracţional a dispărut iar cel de turnător s-a “albit”. Din 1992 Oprişan a fost, pe rând vicepreşedinte al CJ Vrancea, ulterior preşedinte, încasând, lună de lună, bani publici.

Ristea Priboi – securist odios devenit deputat de Vrancea

Ristea Priboi este unul dintre cei mai odioşi securişti din viaţa publică, dacă este să luăm în considerare declaraţiile celor care i-au trecut „prin mână” înainte de Revoluţie. Fost consilier personal al premierului Adrian Năstase şi fost deputat de Vrancea, Ristea Priboi a fost acuzat că a reprezentat un pion important în reprimarea revoltei muncitorilor de la Braşov din 1987. “Trecutul antedecembrist al lui Priboi a generat mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Fostul participant la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov, Werner Sommerauer, l-a acuzat pe Priboi că ar fi fost unul dintre actorii reprimării manifestării. Potrivit lui Sommerauer, Priboi l-a lovit peste palme, l-a întins pe masă și l-a lovit peste tălpi atât de tare încât îi crăpaseră tălpile de la pantofi. Ristea Priboi i-a dat în judecată pentru aceste acuzații pe Werner Sommeraurer și pe istoricul Marius Oprea, dar a pierdut procesul. Ristea Priboi mai este cercetat în dosarul „mătușa Tamara”, al cărui urmărit ristea priboiprincipal este Adrian Năstase. În martie 2008, Ristea Priboi s-a întors în România după mai bine de trei ani în care s-a ascuns de procurorii care îl cercetează în acest dosar. În octombrie 2009, Ristea Priboi a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, fiind acuzat de complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită. În calitate de consilier al fostului premier Adrian Năstase, Priboi ar fi făcut legătura între acesta și Ion Melinescu, fostul președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Dosarul, în care mai sunt trimiși în judecată Năstase și Melinescu, este suspendat de Înalta Curte din cauza unei sesizări la Curtea Constituțională”, titrează Wikipedia. În calitatea sa de membru al Parlamentului României şi membru în mai multe comisii, inclusiv cea de control al SIE, Ristea Priboi a încasat bani publici.

Ciprian Nica, alias “Bratosin” – ne face legile

Nica_NicolaeVicepreşedinte PSD al Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Ciprian Nica a fost racolat de Securitate în anul 1976, la vârsta de 18 ani. Nica, la vremea respectivă elev la Liceul de Muzică şi Arte Plastice Ploieşti, şi-a turnat la Securitate colegii care ascultau postul de radio „Europa Liberă”, notele informative fiind semnate cu pseudonimul “Bratosin”. În 2012, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis că Ciprian Nica, deputat vrâncean PSD, a fost informator al fostei Securităţi pe vremea când era elev, decizie pe care politicianul a atacat-o cu recurs. În decembrie 2012, Nica a candidat şi ieşit din nou deputat de Vrancea, dând o declaraţie pe propria răspundere în care afirma că nu a colaborat cu Securitatea. În calitatea sa de deputat în Parlamentul României, Ciprian Nica a încasat bani publici.

Ion Oprea , fost prefect, racolat cu pseudonim de dramaturg

Ion Oprea, născut la Piteşti – Argeş, a fost prefect de Vrancea dar şi semnatar al unui angajament cu fosta Ion OpreaSecuritate. CNSAS spune că Oprea a semnat, cu câteva luni înainte de declanşarea Revoluţiei, un angajament cu Securitatea, sub pseudonimul “M.Drumeş”, dar nu a transmis note informative. În calitatea sa de fost prefect, actualmente inspector guvernamental, a încasat şi încasează bani publici.

Ionel Partene – politicianul care n-a candidat niciodată de teama scheleţilor din dulap

partene Ionel

Ionel Partene alaturi de liderii care-i gireaza functia in partid

Fost director al Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Ionel Partene a avut dosar de rețea la fosta Securitate comunistă. Pe 23 martie 1989, Ionel Partene, care era student la Facultatea de Îmbunătățiri Funciare din cadrul Institutului Agronomic “Nicolae Băcescu” a fost recrutat, sub numele conspirativ de “Paul”, pentru urmărirea informativă a unui profesor de economie politică din cadrul facultății și a unui coleg student, baptist, acesta fiind suspectat că răspândește materiale religioase cu un conținut necorespunzător în căminul studențesc. Partene, care avea pe atunci 24 de ani, nu a apucat să-și toarne prea mult colegii și profesorii, pentru că în decembrie 1989, la jumătate de an după racolare, a venit Revoluția. Cu toate acestea, din precizările făcute de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) el a dat niște note informative. La acest moment el este secretar general adjunct al PNL Vrancea. În calitatea sa de director al ANIF Vrancea, Partene a încasat bani publici.

Mioara Flenchea – subprefect dovedit de instanţă turnător la Securitate

Fost subprefect de Vrancea, Mioara Flenchea, a semnat, în 1976, un angajament cu fosta Securitate şi a dat flencheanote informative cu pseudonimul “Diana Petrescu”. Potrivit dosarului său de la CNSAS, Mioara Flenchea a turnat până în 1989, oferind informaţii despre colegi, dar şi date despre ceea ce se întâmpla la locul de muncă. În prezent, Mioara Flenchea este avocat la Baroul Vrancea. Ea a fost, pe rând, hidrolog la Compania Naţională „Apele Române”, după care şi-a început cariera în administraţie la Prefectura Vrancea. Aici a ocupat funcţiile de consilier juridic, director la Direcţia Juridică, secretar general şi subprefect. În funcţiile publice pe care le-a ocupat, Mioara Flenchea a încasat bani publici.

Toader Gheţu l-a filat pe Virgil Măgureanu şi a ajuns director la Protecţia Copilului

Fost director mai mulţi ani la Direcţia pentru Protecţia Copilului Vrancea – funcţie oferită de Marian Oprişan – SecuristulToaderGhetuGheţu a fost ofiţer de Securitate cu ştate vechi. El a primit verdictul de colaborare cu Securitatea la 10 mai 2007. Gheţu a recunoscut că a fost ofiţer al fostei Securităţi şi că s-a pensionat din structurile Serviciului Român de Informaţii în 1992, dar susţinea, pentru presa locală, că acţiunile sale nu au făcut rău niciunei persoane. Despre Toader Gheţu s-a scris că a fost ofiţerul care l-a filat, în 1988, pe fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, cât timp acesta s-a aflat în locaţie la Focşani. În calitatea sa de director al DGASPC Vrancea, Toader Gheţu a încasat bani publici.

Petre Râpeanu – prefectul turnător

Membru al defunctei CDR, Petre Râpeanu a fost prefect din decembrie 1996 până în primăvara lui 1998, fost profesor de geografie, în anul 2000 s-a gândit să candideze la Parlamentul României, dar a fost “turnat” de presă că a semnat angajament cu Securitatea şi a dat mult note informative. Ca prefect, Râpeanu a avut un salariu, deci a încasat bani publici.

Sebastian Oancea

Comments

comments

Share.

About Author

Leave A Reply