HUMANITAS Paul Johnson: Stalin
Humanitas, Eseistică, Istorie / Colectia: Eseu
„Stalin a fost un monstru, unul dintre cei mai mari monştri pe care i-a produs până acum civilizaţia. Nu împărtăşesc opinia susținută cu obstinaţie de Marx şi de Tolstoi că indivizii nu au nici un rol în modelarea evenimentelor istorice, ele fiind aproape în totalitate opera unor forţe uriaşe, anonime. Convingerea mea este, şi sunt, aşadar, alături de majoritatea istoricilor, de la Tucidide la Carlyle, că evenimentele care se petrec în istoria omenirii ca rezultat al factorului uman sunt profund influenţate, şi adesea determinate, de voinţa celor puţini, uneori a celor foarte puţini. Prin urmare, aceşti indivizi remarcabili trebuie puşi sub lupă ca să vedem cum au acaparat puterea, cum au exercitat-o şi ce învăţăminte putem trage de aici pentru binele omenirii.
Omenirea trebuie să-l cunoască pe Stalin. În această carte succintă am încercat să scot în evidenţă părțile esențiale ale vieţii, caracterului şi carierei sale. A fost în multe privinţe o sarcină dificilă, dar, odată ce am dus-o la capăt, am simţit satisfacţia profundă că am spus adevărul, într-o formă compactă şi accesibilă, astfel încât mai ales cei tineri, pentru care Stalin nu este decât un nume, să-l poată cunoaşte şi să înveţe din acest adevăr.” (Paul JOHNSON)
HUMANITAS Andrei Pleşu, Horia-Roman Patapievici, Gabriel Liiceanu: O idee care ne suceşte minţile
Humanitas, Eseistică
„Odată ajunşi la putere, comuniştii trebuie să treacă drept monştri.“ (corespondenţa dintre Marx şi Engels)
„Istoria este judecătorul, proletariatul este călăul.“ (Marx)
„Când ne va veni rândul, nu ne vom deghiza terorismul.“ (Marx)
„Noi purtăm război contra tuturor ideilor proeminente de religie, stat, ţară, patriotism.“ (Marx)
„Comisariatul pentru justiţie este «Comisariatul pentru exterminare socială».“ (Lenin)
„În această revoluţie va trebui să-l trezim pe Diavol în sufletul oamenilor, să aţâţăm patimile cele mai josnice.“ (Bakunin)
„Spiritul de distrugere e asemenea celui de creaţie.“ (Bakunin)
„Cei care se opun comunismului trebuie lichidaţi. Nu e suficient să-i băgăm în puşcării, pentru că din puşcării mai pot să iasă. Trebuie împuşcaţi.“ (Sartre)
HUMANITAS Mircea Cărtărescu: Fata de la marginea vieţii Povestiri alese
Humanitas, Literatură
„Unele dintre micile istorii adunate aici sunt basme, altele povestiri, altele, până la urmă, fragmente de jurnal. Toate sunt în definitiv amintiri, reale sau inventate. Nu imagini ale realităţii, ci ale minţii care o decupează din hiperrealitatea noastră de toate zilele.
Au fost presărate până acum în multe dintre cărţile mele, în alte contexte şi cerând o altă lectură. M-am gândit să le strâng, pentru plăcerea cititorului, între coperţile unui singur volum, nu pentru că aş crede foarte mult – deşi cred – în calităţile prozei scurte, ci mai ales pentru că am o credinţă de neclintit în poezie.
N-am prea avut de ales în alcătuirea acestei culegeri de «povestiri alese». Am lăsat doar să intre texte de o lungime rezonabilă, pe care m-am amuzat să le aşez într-o ordine oarecare, dar altfel le-am lăsat să colaboreze, să se alieze, să se înfrunte, să se submineze-ntre ele ca orice grup de necunoscuţi adunat între zidurile unei odăi.
Sperând ca până la urmă să iasă de-aici mallarméanul «beau livre».“ (Mircea CĂRTĂRESCU)
HUMANITAS Maria regina României : Jurnal de război. 1916-1917Ediţie integrală, necenzurată
Humanitas, Istorie, Memorialistică & Diaristică
„Ce dimineaţă frumoasă, cât de tăcut şi de liniştit e totul, dar eu ştiu că va fi război. Război! Soarele străluceşte şi va fi 
război!
Vai, de ce nu sunt eu rege? M-aş duce peste tot, aş vedea totul, aş vorbi cu soldaţii şi aş rămâne printre ei până ar ajunge să mă adore şi ar pleca bucuroşi la luptă în numele meu – aş fi o realitate în rândurile lor, nu un nume!
Aş vrea să fiu eu rege – poate aş fi un rege rău, dar n-aş îngădui să se spună minciuni pe seama mea, i-aş obliga pe toţi să-şi facă datoria de dimineaţa până seara, cu cuvinte aspre şi fapte şi mai aspre dacă ar fi nevoie – nu e vremea să ezităm sau să încercăm experienţe, e vremea pentru acţiune, acţiune fără ocolişuri, clară, hotărâtă! Orice ezitare şi lipsă de vlagă pun în primejdie ţara.“
„14/27 august 1916: ziua intrării României în Primul Război Mondial. Este şi ziua când regina Maria începe să-şi ţină jurnalul, pe deplin conştientă că trăieşte un moment de maximă semnificaţie, atât pentru ţară, cât şi pentru propriul său destin.
Titlul Jurnal de război ne aparţine şi necesită, poate, o precizare. Uniforma albă de infirmieră în care a apărut în toţi aceşti ani ar putea lăsa impresia unui efort, desigur demn de elogii, dar de ordin aproape exclusiv «sanitar» şi umanitar. În fapt, regina intervine în toate resorturile războiului. Chiar dacă nu avea nici o calitate oficială în dirijarea treburilor publice (nu era regină domnitoare, ci doar soţie de rege), a jucat un rol deloc neglijabil în orientarea generală a României în preajma şi în timpul războiului. Într-un anume sens, a fost războiul ei.
Volumul prim al Jurnalului de război se încheie în preajma marilor bătălii din vara anului 1917. Vor urma încă două volume. Pe regină o aşteaptă momente de triumf, dar şi noi şi teribile încercări.“ (Lucian BOIA)
„Ediţia de faţă reproduce textul integral al însemnărilor reginei Maria din perioada Primului Război Mondial, din care doar mai puţin de jumătate au fost preluate în memoriile sale, Povestea vieţii mele. În plus, chiar fragmentele preluate, de regulă fără mari modificări, au fost supuse totuşi unei «autocenzuri». Sunt eliminate sau atenuate tocmai impresiile – şi uneori izbucnirile – cele mai sincere ale reginei, care, evident, nu pu-teau fi făcute publice: cuvinte adesea grele la adresa regelui Ferdinand, a prinţului moştenitor Carol, a prim-ministrului Ionel Brătianu sau a clasei poli-tice româneşti în genere. Nu e nevoie de mai multe argumente pentru a justifica publicarea integrală a Jurnalului; odată ce dispunem de textul originar complet, n-avem nici un motiv să ne mulţumim cu versiunea trunchiată şi edulcorată a volumului memorialistic. Cu atât mai mult cu cât aceştia sunt anii mari ai reginei Maria, anii care i-au creat legenda.“ (Lucian BOIA)
