De ce vă urâţi propriul popor, domnule Ponta?
Încă de la ascensiunea micului Ponta în marea politică l-am identificat cu un personaj fără scrupule, care, odată ajuns în funcţii cheie, nu va ezita să-i execute pe toţi cei care-i stau în cale. La început, aţi fost şeful Corpului de Control al premierului Năstase, ajuns în această funcţie din cea de procuroraş mărunt cu un procentaj slab de fărădelegi descoperite şi dovedite în instanţe. Din funcţia de şef al Corpului de Control al Guvernului nu aţi ezitat să descindeţi în judeţele baronilor, de altfel colcăind de corupţie, descoperind nereguli peste nereguli, dar nu le-aţi dat, oficial, în vileag, ci i le-aţi raportat şefului suprem, pentru ca acesta să aibă câte ceva, despre cineva, un dosărel pe care să-l arate la momentul când vreun baronete se va răscula. Sau va fura mai mult decât el. Din funcţia asta, v-aţi făcut destul de temut în faţa baronilor, sigur că ştiaţi că dosarele acestea vă vor ajuta şi pe dumneavoastră când îi veţi da brânci lui Năstase din vârful partidului. Sigur că, atunci când a fost ridicat Năstase şi dus la puşcărie, v-aţi arătat mâhnit şi l-aţi arătat cu degetul pe Băsescu, dar, în sinea dumneavoastră, râdeaţi şi vă vedeaţi calea netezită către scaunul celui pe care ne spuneaţi că-l urâţi, dar pe care, în secret, se pare că-l admiraţi. Nu sunteţi străin nici de golăniile pentru care Năstase a intrat în puşcărie şi nici pentru cele pentru care încă nu a dat socoteală, pentru simplul motiv că aţi stat mai tot timpul lângă el. Nu cred că v-a durut nici când au început să fie săltaţi liderii celui mai corupt partid din ţara asta, pe care îl conduceţi, pentru că pur şi simplu DNA făcea ce ar fi trebuit să faceţi dumneavoastră: să daţi senzaţia că se alege bobul de neghină în PSD. Din păcate, în PSD, neghina e regula şi bobul e excepţia. Aţi atacat-o pe Elena Udrea în campanie cu cele mai josnice şi mişeleşti vorbe, însă în viaţa extra-campanie eraţi prieteni şi, se pare, puneaţi la cale câştigarea alegerilor şi cu ajutorul PMP. L-aţi atacat pe Iohannis numindu-l „lucru”, o formă de dezumanizare pe care am citit că o practicau „cu succes” naziştii. După ce Iohannis v-a administrat cea mai dureroasă bătaie, v-aţi dus, cum v-aţi dus şi la Băsescu de altfel, cu lutu-n fund, cum spune românul, să pupaţi picioarele şi mâinile şi, eventual, dosul, acelui „lucru” care stătea, cred, demn și legitimat de voturi în faţa dumneavoastră. Când o anumită comunitate din ţara asta a fost la ananghie, eraţi ori la baschet, ori prin Dubai cu Ghiţă – finanţatorul şi limbistul principal, ori mestecaţi popcorn. Oamenii mureau în Apuseni, în Siutghiol, în Muntenegru, dar responsabilitatea nu era niciodată a dumneavoastră şi, se pare, nici a subordonaţilor – Oprea şi alţii. Când, însă, Simona Halep repurta o victorie, eraţi primul pe reţelele de socializare felicitând-o. V-aţi pozat chiar şi cu ciobanul Ghiţă, lucru care i-a adus bietului om rezilierea contractului cu Vodafone pe motiv de folosire în scop politic a unui produs al unei companii private. V-aţi dat în bărci la inundaţii, umilind angajaţi ai ISU care, în loc să vă împingă pe 30 de centimetri de apă, ar fi putut ajuta familii nevoiaşe. Sau ar fi putut, pur şi simplu, să fie acasă, lângă familiile lor. La Focşani, în vizită oficială, un bodyguard de-al dumneavoastră a lovit un cameraman între picioare doar pentru că acesta încerca să vă filmeze mai de aproape, să dea bine la televizunea care vă slujea. Aţi promis că-l demiteţi pe gealat, dar aţi minţit. V-aţi dat seama că veţi avea nevoie de el şi când vă va arunca lumea cu ouă în cap. V-aţi dus cu japca pe la toate televiziunile, în fiecare zi de mandat de premier aţi avut cel puţin o apariţie, mă întrebam când mai aveţi timp de popor sau, măcar, de familie. Dar familia era înţelegătoare, spera ca tătucul să ajungă preşedinte, chiar şi poporul care v-a votat a fost… . În fine, i-aţi umilit pe cei din Diaspora, nelăsându-i să voteze, ţinându-i în ploaie, plângând, de teamă că vor vota cu Dreapta. Au votat împotriva dumneavoastră, nu neapărat pentru că-l plăceau pe Iohannis, ci pentru că era singura alternativă la Ponta, iar acum vă gândiţi că n-ar fi rău să plătească fiecare câte zece euro la bugetul de stat pentru că, de 3 ani de când sunteţi în fruntea Guvernului, n-aţi făcut nimic pentru spitale, pentru căminele de bătrâni, pentru nou născuţi. Iar la mămici şi la pensionari sau bugetarilor nu le-aţi dat banii înapoi din buzunarul lui Ghiţă, domnule Ponta, ci tot din banii noştri şi ai celor din Diaspora. Pentru astea şi pentru multe altele mă întreb: de ce nu plecaţi, domnule Ponta? De ce nu vă gândiţi, în al 13-lea ceas, când nu mai aveţi nimic de pierdut şi, în afară de o fărâmă de demnitate, nimic de câştigat, că poporului ăstuia, care munceşte pe brânci de dimineaţă până seara, în ţară sau afară, îi e ruşine că e condus de un plagiator, de un om care a furat munca altuia şi s-a făcut mare cu ea? Ce le veţi spune copiilor sau nepoţilor dumneavoastră peste ani, când vor citi sau li se va povesti că tatăl sau bunicul lor a furat o lucrare de diplomă şi s-a plimbat cu bărcuţa, ditamai găliganul de 2 metri, ditamai bachetbalistul, într-o apă de 30 sau 50 de centimentri adâncime? De ce nu-l lăsaţi pe Iohannis să pună un alt premier care, evident, va avea soarta dumneavoastră dacă va face la fel? De ce ne urâţi, domnule Ponta? Şi mai ales, de ce ne-o arătaţi în fiecare zi?
Sebastian Oancea
