Imediat după alegerile prezidenţiale din 2004, liberalii şi democraţii, aliaţi în defuncta Alianţă DA, erau puşi pe fapte mari. Şi-au numit oameni cheie în instituţiile deconcentrate, şi-au imparţit funcţii şi s-au pus, relativ, pe treabă. Numai că unii oameni erau încă legaţi ombilical de PSD şi asta s-a văzut în următoarea perioadă de guvernare. În Vrancea, de fiecare dată când îşi făcea apariţia vreun ministru liberal sau democrat, cu excepţia lui Ludovic Orban, care i-a dat cu flit de fiecare dată şefului CJ, era întâmpinat de prefectul judeţului de la acea dată şi de Oprişan, preşedinte al CJ lăsat în funcţie şi nederanjat de nimeni, nici de controale ale POliţiei Economice, nici de controalele Prefectului de legalitate a hotărârilor CJ, nici de Parchet. De altfel, după câştigarea alegerilor, şmecherii din Poliţia care tocmai ce-i hărţuise cu dosare la alegeri pe liberali şi pe democraţi, au rămas în funcţii, continuând să-l servească pe cel în faţa căruia se aplecau mai mai să-i pupe mâna şi alte părţi ale corpului. Cel care se dovedise, relativ, împotriva regimului pesedist de la Vrancea, fostul şef al Poliţiei Viorel Şerbănoiu, a stat ce-a stat în funcţie după care a fost detaşat, inexplicabil, la Botoşani. Restul, gen Marian Harap, de la Economic, Viorel Gheorghe de la Rutieră şi alţii, au rămas pe funcţii continuând să facă sluj la baron. Ba chiar vă spun, din experienţă, că şi unii şefi din Serviciile Secrete de la Vrancea au făcut acelaşi lucru, informările zilnice către beneficiari, aşa cum sunt denumiţi în lege şeful CJ, prefectul şi alte autorităţi, îl „săreau” des pe prefect şi ajungeau doar la Oprişan. Şi a venit şi momentul încercării de puci la Consiliul Judeţean, când consilierii, cărora li s-a alăturat şi nea Horică Furtună, până mai ieri aliat de bază al hoţului de portofele în tinereţe. Şi, măi să fie, Vasile Blaga, democrat şi ministru de Interne la vremea respectivă, a ieşit public şi a spus că Oprişan nu poate fi schimbat din funcţie şi că regulile nu pot fi schimbate în timpul jocului, deşi acest lucru ar fi trebuit spus de instanţa de Contencios şi nu de un ministru. Şi uite-aşa, s-au dezumflat rapid băieţii care au încercat să-l dărâme pe baron şi au dat fuga fuguţa să-i pupe dosul, de teamă ca mâna lungă a răzbunării fostului Houdini al portofelelor din Gara Focşani să nu îi ajungă.Şi au urmat represaliile: din cauza faptului că fostul prefect Ion Oprea, propus de democraţi, a refuzat săşi pună semnătura pe legalitatea şedinţei de CJ în care a fost mătrăşit Oprişan, legalitate dată de subprefectul de atunci, Dragoş Mircea, acesta din urmă a dat cu subsemnatul la instituţiile abilitate. Oprişan, ieşit întărit din încercarea de puci, l-aridiculizat pe Eduard Lambrino, consilier judeţean liberal, scoţând un scaun în faţa CJ pe care scria „Zizi Lambrino – Preşedinte de CJ”, aluzie la curvăsăraia politică în care se scaldă politicienii noştri şi al cărui mare maestru e chiar Marean.
Şi uite-aşa, cei doi artizani ai puciului anti-Oprişan, liberalul Nini Săpunaru – preşedinte PNL şi senatorul Jan Vraciu, preşedinte PD, au pactizat rapid din nou cu duşmanul. Nini Săpunaru a continuat să ia contracte pe bandă rulantă de consultanţă de la CJ Vrancea, pe miliarde de lei, prin firma Europroiect, iar Jan Vraciu, zis şi senatorul Vidanjă, a ieşit din politică subtil, după ce cumătrul lui, Răzvan Murgeanu, i-a oferit un post călduţ în Ministerul de Interne. Să nu uităm însă ascensiunea pesediştilor pe plaiuri mioritice.
Oprişan a fost protejat de mai totţi şmecherii din mediul de afaceri şi din politică, incă din 1996, fie ei liberali, democraţi sau, în unele cazuri, ţărănişti. Singurul care l-a ignorat şi l-a ridiculizat a fost regretatul Alexandru Huianu, ţărănist din tată-n fiu, care l-a mirosit pe Oprişan încă de la începuturile lui în politică şi care a bătut cu pumnul în masa politicienilor mioritici până a murit, atenţionându-i că ascensiunea unui asemenea personaj la vârful politicii nu poate fi decât nocivă, toxică. În fine, nici Traian Băsescu nu e străin de protejarea lui Marean. Fiica sa a ieşit europarlamentar cu aportul considerabil al lui Oprişan şi al primarilor săi, care au avut ordin pe unitate să-i dea din procentele de la alegeri şi Ebei, vlăstarul cel mlădios al marinarului. Şi să nu uităm nici de contractele CJ cu Euroconstruct, firma apropiată lui Băse, a lui Dan Besciu, care tocmai a fost săltat de DNA. Spun toate astea pentru ca tineretul din politică, aici nereferindu-mă la beizadelele gen Dragoş Bârlădeanu, Răzvan Mustea sau Luarenţiu Ţigăeru Roşca, ci la tinerii care vor să schimbe ceva în politica vrânceană, în special la mentalitate, să nu uite toate aceste lucruri.
Era să-l uit pe Costică Neaţă, actualul şef al democraţilor. Abia la alegerile prezidenţiale şi-a descoperit vocaţia de orator anti-Oprişan, din 2004 şi până mai ieri nu l-am auzit să înfiereze cu mânie proletară sau măcar la el în birou sau în baie, practicile total nedemocratice la care recurge satrapul judeţului. Pe 16 noiembrie, Oprişan şi acoliţii săi au primit o lecţie dureroasă. Nici televiziunile de casă, nici primarii, nici Poşta Română, nici serviciile, nici instituţiile făcute preş în faţa PSD n-au reuşit să deturneze voinţa poporului, inclusiv pe cea a Diasporei. Aveţi, însă, grijă, pesediştii îşi vor reveni rapid din pumni. Dacă repetaţi greşeala de a-i lăsa să preia controlul asupra ţării şi judeţului, vă meritaţi soarta. Iar noi ne merităm acceaşi soartă dacă mai facem greşeala să vă mai votăm.
Sebastian Oancea
