Din 2005, de când a început Cruciada împotriva corupţilor, mai abitir şi cu finalizare în al doilea mandat al lui Traian Băsescu, au intrat la puşcărie zeci de politicieni – aleşi locali, miniştri, parlamentari, un premier, ambasadori, grupări infracţionale organizate strâns legate de politic, profesori, poliţişti, angajaţi SRI, în genere, oameni din spaţiul în care se trăieşte (de multe ori bine) din bani publici. De la începutul dosarului de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan (mă întreb de ce e singurul dosar ajuns în instanţă), întrebarea de pe buzele multor vrânceni, spusă mai mult pe la colţuri şi de puţine ori prin telefon (dovada că Vrancea încă e un califat al fricii şi al securismelor pe stil vechi) este: „când îl ia, dacă îl mai ia?”. Personal am primit această întrebare de la diverse persoane, de parcă aş fi fost deţinătorul unui adevăr ştiut şi ţinut ascuns complice cu procurorii sau judecătorii. Ultimele evenimente petrecute în dosarul baronului mă fac să cred că Oprişan îşi are locul la Mândreşti. Se ştie vinovat, mai ales că cele două experte, arestate deja pentru că ar fi încercat să elimine prejudiciul cauzat, au făcut tot ce le-a stat în putinţă să-l scoată pe Marean îngeraş. De altfel, dacă aţi sesizat, de 10 ani, de când au început arestările şi condamnările, nici unul, dar nici măcar unul dintre corupţii dovediţi n-a recunoscut că are vreo vină. Toţi au clamat dosarele politice întocmite la ordinul lui Băsescu. Aţi văzut vreun nabab să spună în faţa camerelor de luat vederi că a comis faptele pentru care a fost arestat şi condamnat? Toţi, fie că e vorba de parlamentari, aleşi locali, judecători sau alte persoane din spaţiul public au spus că e vorba de o greşeală, o comandă politică, şi că, mai devreme sau mai târziu, îşi vor dovedi nevinovăţia. Deocamdată toţi înfundă puşcăriile şi, chiar dacă sunt în totalitate de acord cu asta, deşi am plătit din contribuţiile noastre pentru ca ei să trăiască la fel ca nababii cât timp au avut funcţi, vom plăti în continuare sume importante la bugetul de stat pentru traiul lor în puşcării. Dar să fie ăsta cel mai mare necaz al nostru… . Nu agreez comunismul şi nici ideea că altul nu trebuie să aibă mai mult decât tine, însă mă întreb, din salariul de preşedinte de CJ şi din pensia mamei, fost paznic la Confecţia, cum a reuşit Oprişan să-şi construiască vila gen penitenciar de la km 27 – Boloteşti? Cum de plimbă maşini scumpe pe care un angajat la atat, fie el şi plătit destul de bine, n-ar reuşi să le cumpere într-o viaţă de om? În fine, de ce manifestă atâta opulenţă în condiţiile în care judeţul pe care-l conduce este unul dintre cele mai sărace din România? Cred că baronetele a înţeles că vremea ciorditorilor din banul public a apus şi că urmează să plătească pentru faptele sale. Cred că realizează că justiţia nu mai e ce ştia el că e, cu judecători şi procurori care-i pupă mâinile, cum se întâmplă încă în Vrancea, cărora le dă locuinţe de serviciu şi le angajează nevestele la CJ. Dacă vă uitaţi la faţa lui atunci când e chemat să dea cu subsemnatul la DNA puteţi observa frustrarea, gândul care nu-l lasă să doarmă – că ar putea fi ultima noapte pe care o doarme acasă, nu după gratii, îmbrăcat în pijamale scumpe, nu în zeghe. Şi totuşi, cinul acestei comunităţi nu se termină după ce pleacă Oprişan la puşcărie. Cine-i va lua locul? Bârlădeanu, cel care ne spunea cum ne fură Iohannis copiii şi-i vinde în străinătate? Ionel Celmare, cel care a tăiat panglici la toate inaugurările dar n-a avut nici o iniţiativă demnă pentru dezvoltarea acestui judeţ? Sau, imediat după ce tătucul lor va fi după gratii, se vor grăbi să se dezică de el până nu cântă cocoşul de 3 ori? Om trăi și om vedea, o singură certitudine am: Pe oprişan nu-l prinde următorul Festival al Vinului în libertate.
Sebastian Oancea
