În oraşul de pe Milcov, simbolul Unirii de odinioară, în pătura de oameni ce au oarece legătură cu Biserica, este din ce în ce mai multă agitaţie. Nu le vină să creadă ceea ce aud şi trăiesc. Pe de o parte, Biserica fierbe, asemenea unei oale de lapte uitată pe foc, pe de altă parte, dacă ai vrea să afli ceva, parcă trăieşti în perioada persecuţiilor, fiecare suspectează pe fiecare ! Auzi că preoţii sunt în campanie de vânătoare. Se vânează unul pe altul pentru a se pârî Înaltului Ierarh de la Poartă şi prin asta să câştige bunăvoinţa şi de ce nu, poate şi vreun firman pe viaţă pentru parohie ! Tomul, se spune în şoaptă şi doar la ureche, se dă de fapt de la înălţime ! Cel rău l-a ispitit şi pe Înaltul şi a ameninţat bietele fiinţe ce au fost anchetate după răzmeriţa de la biserica Sf. Andrei, că stă cu lupa pe….zece preoţi din Focşani, pe care i-a catalogat în fel şi chip ş pe care şi-a propus să-i extermine sistematic şi după scenarii greu de imaginat. Aşa au început controale inopinate la biserici, verificate lumânările, care trebuie să aibă cipul episcopiei, să nu cumva să lipsească icoanele, candelele, şi toate metaniile, aduse de la sursă (a se citi Grecia!). Români ! vă mai puneţi problema cipului de pe cardul de sănătate ? Păi biserica a cipat si lumânările !!! ??? Bonjuristii dispreţuiau pe români până şi pentru salutul de Bună ziua, care nu mai era bun. Au introdus moda pariziană – Bonjour!. Ierarhul de la Buzău dispreţuieşte tot ce a mai rămas românesc în bisericile noastre, pentru dânsul doar ceea ce e grecesc îi este plăcut lui Dumnezeu, sau poate nu recunoaşte decât ceea ce e grecesc. Sau poate o fi plătit să reînvie panelenismul ! Cine mai poate şti ce se petrece acum. Rămâi uimit de ceea ce iese la iveală în fiecare clipă despre tot ce a fost o dureroasă experienţă pe spatele poporului român, în ultimul sfert de veac. Să fie şi o experienţă a încercării neamului prin Biserică ?! Se face că nu ştie, dar oamenii săi, înainte de orice sfinţire fac controale şi impun doar grecisme. Parohiile rămân datoare cu sute de milioane pentru unu-doi ani, dacă nu şi mai bine. Astea toate le afli, doar şoptite de vreun preot sau un om al bisericii, pe feţele cărora poţi citi de la o poştă fiorul fricii, mult mai evident decât fiorul sacrului, singurul care le-ar reda demnitatea şi personalitatea ! Unde o fi Eminescu să ne aducă aminte de grecoteii cu ceafa lată ?! Într-o vreme în care 90% din cei ce vin la Biserică sunt oameni minunaţi, dar cu venituri destul de modeste, într-o vreme în care doar 6-7% din ortodocşi sunt practicanţi, ierarhul de la Buzău şi-a propus parcă să lucreze în aşa fel încât să scape şi de ei. Dacă au avut curajul să-i spună că a greşit cu preotul Vatră, i-a chemat la ascultare şi le-a impus să facă un lucru ce l-a discreditat şi mai mult: o contra manifestare! Nu s-a mai pomenit aşa ceva ! Dânsul ştie ce înseamnă să sapi fundaţii, să faci betoane, să faci fierul că face schelă, sa stingi var, să baţi şarpantă şi câte alte faze sunt de împlinit de la temelie şi până la crucea de pe turla mare ?! Cum să-ţi baţi joc de un astfel de om şi să-l arunci ca pe o măsea stricată, fiindcă ţi-a făcut concurenţă cu un magazin de cărţi religioase sau chiar şi obiecte bisericeşti ? Ca să nu mai vorbim, că totul e cusut cu aţă roşie: iei măsuri la un an de zile după ce omul şi-a încetat activitatea ! Iar în acest interval nu ai fost capabil să faci la loc o librărie ! cine mai găsea câte o carte de suflet la magazinul părintelui Vatră, acum trebuie să alerge până la marginea pământului să o dobândească ! Parcă e un blestem pe neamul nostru. De 25 de ani avem sentimentul că guvernanţii ne-au ajutat să-l regretăm pe Ceauşescu, iar de aproape doi ani, IPS Ciprian ne forţează să-l regretăm pe Epifanie ! Nu se poate să fi uitat un cuvânt al lui Hristos : Vai de cel prin care vine sminteala ! Oricine ar auzi aceste lucruri, ar fi într-o mare derută. Cel puţin noi, talpa, suntem mai mult decât derutaţi. Incredibil ! Părintele duhovnicesc – ierarhul îşi vânează fii, în loc să-i apropie, îi înspăimântă cu caterisirea, în loc să-i prindă în hora iubirii, îi hărţuieşte, îi învrăjbeşte, le impută şi ceea ce nu au vist vreodată, într-un cuvânt, îi dispreţuieşte de la înălţimea tronului arhiepiscopal ! Biţii preoţi, am o milă fiinţială faţă de ei ! Nu realizează că făcându-se părtaşi la discreditarea şi dispreţuirea unuia dintre ei, de fapt ierarhul îi dispreţuieşte pe toţi deopotrivă !?. Să numeşti proprii slujitori baroni, e o mare durere ! este incredibil ! Şi totuşi…e adevărat !
Răspopitul